Marian si Georgiana Ionescu, o prezenta energica si molipsitoare din mediul online, au impartasit cu noi gandurile unui cuplu inainte de a avea un copil, in contextul in care, cu fiecare vlog publicat de catre ei, primesc intrebarea "Voi cand o sa aveti un copil?". Ce ganduri au, cum ii afecteaza presiunea sociala, vom afla impreuna cu hostul nostru: Andrei Dumitrascu.
Andrei Bine v-am gasit! Sunt Andrei Dumitrascu si ascultati Childlife: provocari de parinte. Un podcast creionat de Secom. Astazi am alaturi de mine un cuplu celebru din Romania, mereu cu zambetul pe buze. Doi oameni veseli si optimisti: Ionestii. Georgiana e pasionata de fotografie, o consumatoare inraita de calatorii si muzica. A facut parte din echipa unei agentii de PR pana in 2018, cand s-a decis sa se implice mai mult in dezvoltarea conturilor sale de Social Media. Marian are 33 de ani si pe ultimii 10 i-a petrecut ca blogger si publicitar. Are un record de vloguri. A reusit sa realizeze peste 1.000 de bloguri fiind un fel de fel de Casey Neistat autohton. Primesc des intrebarea "cand o sa aveti un copil?". Georgiana, Marian, bine v-am gasit!
Marian Stii vorba aia: ca daca as primi cate un dolar de fiecare data cand primesc intrebarea asta, nu mai faceam vlogging, gata. Ma retrageam pe o insula.
Andrei Simtiti o presiune, nu? O presiune sociala, legata de ideea asta de a avea copii.
Georgiana Stii cum e? Cand ne-am cunoscut, toata lumea astepta momentul cand Marian o sa ma ceara. Pentru ca relatia noastra a fost foarte publica, asa, pe sticla, pe internet. Lumea se astepta sa ma ceara. Mi-a cerut mana. Cand e nunta? Am facut nunta? Cand vine copilul? Si da, e o intrebare care vine destul de des si nu doar din partea celor care ne urmaresc cat si din partea apropiatilor care cu o glumite, cu o chestie subtila, incearca sa ne intrebe cand vine momentul.
Marian Eu uneori le mai raspund: mai asteptam un copil ca dupa aia nu mai aveti ce sa ne intrebati.
Andrei Va deranjeaza? Adica e un subiect care a devenit deja apasator?
Georgiana Stii care e chestia? Depinde foarte tare de la cine de la cine vine intrebarea. In momentul in care vine de la cei din comunitate, in contextul in care noi am am discutat despre chestia asta si eu o intrebare asa.... "Dar un copil?", "Dar mai lasati cainele ala, faceti un copil". Da, e deranjant pentru ca...
Marian Se iau de caine, aia e problema, ca se iau de caine.
Andrei Sasha?
Marian Da, existenta cainelui este o problema in aparitia copilului. Stii? Asa o dau. Aia ma enerveaza pe mine. Cainele e fix ca un copil, e copilul nostru. Si faptul ca va veni si copilul cand va veni, nu va scoate cainele din ecuatie, il vom iubi la fel de mult, stii? Dar nu va mai luati de caine! Totul pana la caine!
Georgiana Ideea este, repet, depinde foarte tare de la cine vine intrebarea. Daca ma intreaba maica-mea nu ma deranjeaza, stii? Dar in momentul in care intrebarea este de la oameni care ne cunosc, dar ne cunosc din online si mie mi se pare ca este o chestie foarte personala si foarte privata si in momentul in care tu pui intrebarea asta asa, stii, pe foaie, intr un context de-asta foarte public, trebuie sa gandesti un pic ca, nu stiu, poate oamenii aia incearca sa faca un copil si nu pot sa il faca. Nu e cazul nostru. Intamplarea face ca eu chiar am pe cineva foarte apropiat care incearca de trei ani sa faca un copil si nu reuseste. Si chiar vorbeam acum cateva saptamani cu ea si imi spunea: bai, daca in primul an in primul an nu ma deranja intrebarea, dupa aceea a inceput sa ma streseze pentru ca devenea o povara si pentru mine. Faptul ca imi doream si ca nu reuseam.
Andrei Apropo de prieteni. Presupun ca discutiile astea sunt la orice masa de duminica, pranz si sarbatori. Partea de parenting, Georgiana, tu te-ai lovit de ea? Esti deja implicata in zona asta si curioasa doar asa la nivel de testarea terenului?
Georgiana Stii cum e? Eu cred ca asta e partea cu parentingul vine odata cu aparitia copilului. Ca vad asa in online oameni care in momentul in care a aparut copilul, s-au indreptat in zona asta de "sa dam sfaturi", "sa punem copilul pe sticla" si aici e o alta discutie. Chiar discutam cu Marian acum ceva luni. Cum o sa facem? O sa apara copilul? Pentru ca viata noastra e publica, e pe internet si am avut asa un debte in casa: "ba, ce o sa facem?"
Andrei Si? La ce concluzie ati ajuns?
Marian Sunt doua aspecte aici: primul, viata privata a copilului. Pana la urma el e mic, nu ia decizii pentru el, e decizia parintelui sa apara la mine in vlog. Il folosesc ca pe un obiect. Cand a aparut Georgiana in vloggurile mele, am intrebat-o "vrei s apari in vloggurile mele?" Pe copil nu am cum sa il intreb. Asta o data. Si cel de-al doilea aspect ar fi faptul ca oamenii in general au o parere despre orice si de cand cu boom-ul Facebook, Twitter, oamenii nu mai au nici un filtru cand vine vorba de a-si expune parerea si ajung cu parerile lor mai mult decat sa jigneasca, sa loveasca in puncte sensibile oamenii care creeaza continut si nu as suporta. Adica pe mine poti sa ma critici, pe Georgiana poti sa o critici, pe Sashica ar trebui sa nu o critici, catelul, si cand vine vorba si de copil, cred ca o sa o iau razna. "Nu cred ca e bine ca i-ati dat sa manance din punga" sau sfaturi de genul asta. Asa ca cel mai bine, ma gandesc, sa nu le expunem la chestia asta.
Andrei Deci voi o sa faceti cam cum credeti voi ca va trebui facut, nu? Atunci cand o sa se intample.
Georgiana Da, ideea este ca eu, personal, sa zicem ca am experienta asta de crescutul unui copil pentru ca am un frate care mai mic cu zece ani si jumatate ca mine. Si fiind fata, stii cum e, fetele vad o papusica adevarata, vai ce dragut e. Adica eram asa foarte implicata, mama mea a trebuit sa se intoarca la birou foarte repede dupa ce l-a nascut pe Vlad si cum m-am implicat foarte tare in cresterea lui si am ajutat-o cat am putut sa o ajut si asa stiu niste lucruri. Cum sa schimbi un copil, cum sa-l hranesti, cum sa-l speli, adica stiu lucrurile astea. Ma gandesc cum o sa fie cand o sa fie al meu, e teama aia, e ca un bibelou, ti-e frica sa nu-i faci rau. La primul e mai greu.
Marian Sunt zeci de mii de ani de cand sunt oamenii aici pe planeta asta si n- am tot inmultit si am avut copii si ne-am descurcat cumva. Cred ca e intiparit si in ADN-ul nostru tot procesul asta de a fi tata si de a fi mama. Toata lumea spune ca se schimba ceva in tine in momentul ala. Cel mai probabil se activeaza acea memorie a ADN-ului, acea cunostinta stramoseasca care ne va ghida in procesul asta, sper.
Andrei Asta e oabordare, intr-adevar, mai libera,mai autentica asa, "que sera, sera".
Marian Nu, e si asta, dar mai e si internetul, mai sunt si carti, mai sunt si prieteni care au. Adica, un sfat intotdeauna exista. Adica ne vom descurca.
Andrei Aveti un pattern, asa, de parinte ideal? Din ce ati cunoscut voi? Sa stai sa te gandesti: "Daca stau sa ma gandesc serios, uite asa mi- ar placea sa fiu. Asa sau asa, mai modern".
Marian Pai hai sa o auzim pe Georgiana, e sotia acuma.
Georgiana Mai stii cum e, orice copil isi iubste si isi adora parintii. Si eu, daca as vrea sa fiu o mama, as vrea sa fiu ca mama mea. Deci asa imi doresc si asa ma vad. Asta e idealul meu de parinte.
Marian Eu nu am o persoana anume minte, ma gandesc ca mi-ar placea sa fiu cat mai deschis cu el, sa ii raspund la toate intrebarile, sa fiu acolo la orice tampenie pe care vrea sa o faca, sa fiu acolo sa ilajut, sa il ghidez, fara a-i impune limite: "Nu, nu ai voie sa te joci la robinetul de la baie, n-ai voie, n-ai, n-ai voie". O sa vreau sa fiu partenerul lui in crima, ca eu sunt oricum mai copil asa. Sunt si nascut pe 1 iunie de ziua copilului. Sunt foarte imatur. Adica imi doresc sa fiu cel mai bun prieten al lui pana in momentul in care va descoperi anturajul ala de la liceu sau ceva de genul. Mi-ar placea sa fim...sa il ajut cat se poate de mult.
Andrei Dar ti-e frica de anumite lucruri pe care tu ti le imaginezi acum.... Si te-am ascultat si pe tine ca spuneai... apropo de joc, de cum o sa fie. Anumite lucruri nu o sa fie asa cum ti le-ai imaginat tu?
Marian Probabil asa va fi, cel mai probabil. Daca eu zic "hai sa ne jucam cu Lego" si el zice "lasa-ma in pace, vreau sa ma duc sa ma joc cu casca asta VR". Cel mai probabil, asa va fi, o sa ma adaptez pe dorintele lui, cel mai probabil, fara a ma duce in zona aia "aoleu, copilul ce vrea copilul? Sa se duca pe Marte. Hai sa ducem copilul pe Marte!"
Georgiana Da, ne-am propus sa nu fim genul ala de parinti disperati. Vrem sa fim relaxati si avem multi prieteni in grupul nostru care au copii si care si-au crescut copiii intr-un mod foarte relaxat si asta se vede si in atitudinea lor, in modul in care interactioneaza cu persoanele noi, in modul in care interactioneaza in momentul in care esti cu ei si sunt intr-un loc pe care nu il cunosc. Adica, cred ca relaxarea ta si modul in care il cresti degajat, ii transmite si lui acelasi lucru.
Marian Avem noroc, nu stiu, in gasca noastra de prieteni, gasca extinsa, sunt multi care au copii.
Georgiana Da, cred ca noi suntem singurii care nu avem.
Andrei Stiu cum e!
Marian Ideea e ca putem sa ne uitam la ei, sa vedem ce fac ei bine si ce nu fac ei bine, sa luam un pic...
Andrei Marian, dar nu te sperii uneori cand vezi si zic "eu nu mai suport, nu mai pot, nu mai am cum." Nu nu te sperie putin?
Georgiana Nimeni nu zice chestia asta.
Andrei Pe bune?
Marian "Copiii sunt o binecuvantare!" Rareori, sunt putine situatii, sunt putine, sincer si de obicei cand zic, o zic la bautura. In general, copiii sunt o binecuvantare, mi-au schimbat viata. Nimeni nu zice ca sunt ca "Imi vine sa-l omor!". Nimeni.
Andrei La mine e fix invers, toti prietenii imi zic " Nu, nu, nu, mai asteapta, unde te grabesti?".
Marian Astia sunt prietenii buni care iti spun adevarul.
Andrei Asta asa era. Dar, intr-adevar, nu cred ca e atat de rau. Nu stiu, o sa vad si eu. Marian, dar pattern-ul tau de parinte?
Marian Pattern-ul meu?
Andrei Acel model, acel ideal. Georgiana ne-a zis.
Marian Mai, nu-l am. Eu ma bucur ca mama nu o sa se uite la clipul asta mama, la podcastul asta? Dar mama, nu esti tu, stii ca o sa-mi fie dor, dar nu esti tu. Te iubesc, te accept cum esti, dar uita-te la mine. Crezi ca-s un copil normal? Crezi ca am uitat ca m-ai scapat in cap?
Georgiana Marian, dar poate o sa asculte acest podcast.
Marian Glumeam! Dar voiai tu sa zici ceva mai devreme.
Georgiana Nimeni nu spune cat e de rau. UIte, apropo de intrebarea ta, daca ma intereseaza zona asta de parenting. Uite cred ca asta lipseste pe internet, realitatea. Ba, cum e? E o tipa, o cheama, ma rog, ID-ul ei este Aluziva, care vorbeste, e si youtuberita, care este singura tipa de pe internet din Romania, din ce urmaresc eu din zona asta, care spune pe bune, cum e, frate. Bai, e greu!
Marian Ar trebui sa o invitati pe Aluziva.
Andrei Foarte tare ideea!
Marian Hashtagul ei e #shitmom.
Georgiana Are 2 fetite gemene si un baietel. Si diferenta foarte mica intre ei. Adica are copii, 3 copii pana in cinci ani. Si cred ca asta lipseste de pe internet. Bai, realitatea, stii? Cum e de fapt? Ca toata lumea spune ceva: vai, este minunat, este o binecuvantare .Bai, dar spune si partile...nu rele...
Marian Dar macar pregateste-ne, sa ne punem centura de siguranta, adica nu poti sa zici ca zbori ...
Andrei Dar voi, din ce ati prins pana acuma: e mai inspre sau mai inspre?
Marian Ei, e la mijloc. Nuante de gri, nu e alb sau negru, e numai gri, stii? Cam asa e. Evident ca vine cu avantaje ca ii vad pe oamenii astia, cum s-au schimbat in bine. In bine, in special, dar si cand sunt epuizati cand nu a dormit ala micu' sau mai sunt si astia norocosi care au copilul ala care se trezeste dimineata la 8, zambeste, eventual se schimba singur, isi face singur de mancare si hraneste parintii si dupa care seara se culca, zice "mami, eu ma duc sa ma culc", se culca si ei sunt la modul "Hey! La club!". Mai sunt de-astia, sunt oameni norocosi. Noi cel mai probabil o sa avem exorcistul in casa, suta la suta. O sa si vomite pe noi, pe pereti, asa mi-l imaginez.
Andrei Dar o sa semene cu voi!
Marian Ehe, ce vezi tu pe internet, nu e asa.
Georgiana Vorbeste despre tine! Eu chiar am fost un copil cuminte. In afara de faptul ca nu mancam si ca se chinuia maica-mea ca nu mancam, in continuare nu mananc o gramada de lucruri, mi-a zis ca am fost un copil cuminte.
Marian Acum e un adult rau, hehe. O sa fie o etapa misto din viata noastra. Cel mai greu lucru asta va fi: sa rezisi tenatatiei sa filmez chestiile astea, pentru ca vreau sa ii ofer intimitatea aia de care vorbeam mai devreme.
Georgiana Pai poate putem sa filmam pentru noi, sa le avem amintire.
Marian Asta 100%.
Andrei Dar aveti vreun termen de asta, nu stiu, o sa sune tampita intrebarea. Un termen, nu limita, dar sa zici bai, ar fi fain sa mai calatorim in 1000 de tari, mai citim 300 de mii de carti si pe urma...
Georgiana Avem un termem, da.
Andrei Nu ni-l spune, am emotii...
Marian Cand o sa avem varsta lui Beligan! Hehe.
Georgiana Noi ne propusesem la inceputul anului asta, la finalul anului trecut sa mai copilarim, ca sa spun asa, anul asta. Sa mai bifam niste lucruri pe care voiam sa le sa le facem pentru noi, pentru ca stim ca in momentul in care o sa apara un copil, lucrurile se schimba si nu neaparat ca...stii ca e vorba aia "traiesti pentru copil". Eu nu cred ca e asa. Eu, repet, o am pe maica-mea ca model care... Am eu am o imagine in cap. Intotdeauna a fost o femeie super-mega-ingrijita, eleganta, tot timpul imbracata foarte misto, a avut grija tot timpul de ea, indiferent ca ma avea pe mine sau ma avea si pe mine si pe frate-miu. Deci eu asa vreau sa fiu. Adica sa nu sa fiu o mama de-aia "vai nu mai am grija de mine, ca am copil". Nu, nu este despre asta. Doar ca, revenind, a venit acest virus minunat, cu ghilimele de rigoare, si acum va planurile noastre s-au cam anulat. Si atunci, ne mai gandim un pic, ne mai gandim un pic si cred ca mai impingem un pic.
Marian Da, anul asta ar fi trebuit si fie un an asa, al multor proiecte, stii? Si, da, acum stam cu bara pentru o perioada. Dar cred ca o sa le impingem asa si totul se va impinge, stii. Dar, vedem, noi mai tot timpul am fost la modul, daca vine copilul, "Doamne ajuta!", nu am nicio problema, abia astepti momentul ala.
Georgiana Da, cam asa, noi voiam sa incepem acest proiect pe finalul anului 2020. Acum, o sa vedem. Ideea este ca, comparativ cu parintii nostri, care faceau copii mult mai tineri, mi se pare ca noi traim niste vremuri in care varsta nu mai e o presiune. Sunt femei care fac copii la 40 de ani. Deci da, am 33, fac 33 in mai putin de o luna. La fel, nu mi se pare ca nu pot sa mai fac un copil la varsta asta, ca o sa fie o mama batrana, nu. Ma uit la ai mei. Maica-mea mai are putin si face 60 de ani si Marian poate sa confirme ca este mega fresh si mega young. E totul de mindset si de cum esti tu ca om.
Marian Faza e ca noi traim...aici e cea mai chestie, stii...Traim o perioada cu foarte multe oportunitati. E mai usor ca niciodata sa calatoresti destul de usor. Uite cat de usor a calatorit coronavirusul. S-a plimbat prin toata lumea, si-a luat an sabatic coronavirusul. E mai usor sa calatoresti, toate lucrurile sunt mai accesibile. Si cand sunt toate tentatiile astea si vrei sa te bucuri de toate lucrurile astea, te gandesti la un copil si ca e mai greu sa faci chestiile astea si cu el. Dar un lucru e clar, nu poti sa astepti atat, la un moment dar trebuie. Si nu e vorba de presiunea sociala.Ca noi, mai sunt multi si cine se aseamana se aduna intotdeauna. Intotdeauna o sa iesi sa te plimbi si cu oameni care sunt ca tine. E mai mult de dorinta ta. Pentru ca, problema, cum spuneam, de ADN-ul ala, de gena aia. E o chestie pe care incepi sa o simti la un moment dat. Nu o constientizezi tu din perspectiva "Marian Ionescu", ci o constientizezi din perspectiva omului, stii? Ca asta suntem programati genetic sa facem, sa ne-nmultim, stii? Chiar semanam cu coronavirus, iar imi vine sa spun asta. Si el e la fel programat, sa se-nmulteasca. Hehe. Cam asta e faza, la un moment dat, o faci pentru ca simti, e in corpul tau.
Georgiana Pentru ca-ti doresti, in viata nu trebuie nimic. Fiecare face ce vrea, cand vrea. Daca nu vrei sa faci copii, nu faci. Eu am o apreciere foarte mare pentru femeile si pentru familiile care sunt sinceri cu ei si spun "Bai, eu nu ma vad cu un copil. Nu pot sa fac un copil pentru ca nu ma vad mama, nu ma vad tata." E mult mai bine decat sa faci un copil si sa nu...
Marian Si sa-l urasti sau ceva de genul...e chiar fair, e fair.
Georgiana E o chestie foarte, foarte tare sa poti sa iti recunosti tie limitele. Nu esti facut pentrut asta, pur si simplu, si nu e gresit.
Marian Sigur ca si societatea ar trebui sa inceapa sa ii inteleaga pe oamenii astia. Ca sunt niste oameni care pana la urma fac un lucru bun societatii. Ca daca eu fac un copil pe care nu vreau si copilul ala nu va avea parte de atentia mea, voi creste un monstru care apoi in societate va crea haos. E simplu. Tocmai de-asta trebuie sa ii apreciem pe oamenii care sunt sinceri cu ei. Noi nu suntem din categoria aia, noi vrem copil, dar nu fix in momentul asta.
Georgiana Doi am vrea.
Andrei Marian, tu stiai, da?
Marian Da. Hehe.
Georgiana Stia si avem sanse sa facem si gemeni.
Marian Da, daca pe linia familiei s-a intamplat la un moment dat...
Andrei Mi se pare foarte tare, dar mi se pare foarte greu.
Andrei Ma gandeam de multe ori. Si eu ma gandesc pentru mine, stiti ca va povesteam ca si eu ma lupt cu ideea asta de a fi parinte: care e sursa dorintei de a avea copii? Ma uit de multe ori, sunt influentat de cei din jurul meu si zic "Uite, ma, ce dragut, ce tata, cum ies ei la fotbal sau se duc de mana la meci sau...". Alteori zic "Ba, lipseste ceva in viata mea". Care e sursa? De unde stii ca, nu neaparat ca esti pregatit? De unde vine dorinta asta? Voi cum vedeti?
Marian Pai eu am zis. Mi se pare odata ca e materialul asta genetic, programarea asta genetica pe care o avem. Apoi mai e clar presiunea sociala, pentru toti oamenii vin in jurul tau si dupa aia ii vezi si tu pe ei. Pentru ca noi suntem si maimutici asa. Si, incepand din copilarie, noi invatam copiind tot ce facem: cum zambeste mama, cum bea mama apa, copiem. Si la fel, cum te uiti in societate si vezi toate lucrurile astea, te oglindesti si te gandesti cum ar fi sa ai si tu chestia aia.
Andrei Dar crezi ca e egoism? E vreo doza de egoism, vreodata?
Marian Apropo sa-ti aduca cineva o cana cu apa sau ce?
Andrei La modul asta, da, sa-ti aduca cineva o cana cu apa.
Marian E si asta. 100%, sunt toate.
Georgiana E un mix.
Marian Cred ca si egoismul e la fel, tot din programare genetica porneste, tot din instinctul de supravietuire sau ceva de genul. Clar, sunt multe lucruri pe care eu sunt convins ca noi oamenii nu le intelegem. Ce se intampla cu noi, zi de zi. Si toate au legatura cu trecutul nostru, cu trecutul genetic al omenirii si banuiesc ca la un moment dat, daca nu sunt deja studii in directia asta, vor aparea din ce in ce mai multe studii. Cred ca doar intelegand exact ce s-a intamplat in zecile astea de mii de ani de cand suntem aici, o sa intelegem exact ce se intampla cu noi. Si chestia asta cu copilul se potriveste cel mai si cel mai bine. Ei bine asa e. Pentru ca asa e, totul porneste din refluxul asta al nostru, eu asa o vad.
Andrei Deci tu crezi ca noi toti suntem, intr-un fel, toti, absolut toti capabili sa fim parinti. Doar tine de noi sa fim mai mult sau mai putin deschisi in a accepta zona asta.
Marian Asta o data. Si cred ca tine de responsabilitate, apoi. Adica, daca tot toata chestia asta vine ca o avalansa peste noi, gena, stii? Dupa aia, tine de noi, individual, sa ii oferim copilului cea mai buna versiune a noastra ca parinte. Daca tot ce se intampla, se intampla: o data, pentru ca societate, pentru ca e asta gena noastra si tot, tot, tot, si evident si faptul ca tin la un moment dat, poate chiar ti-l doresti cu toata fiinta ta. Dupa aia, urmatorul pas este sa fii un bun parinte. Si, de acolo, se complica lucrurile si ai atat de multe variante in a fi parinte: de la freak-control la parinte relaxat, la presul copilului, la dictatorul copilului, la toate variantele asta si trebuie sa o alegi cu cea mai buna, stii?
Georgiana Sincer, ca cea mai buna vine momentul in care esti pregatit si esti dispus sa dai timp din timpul tau si sa setezi cumva obiectivele si sa dai seama ca un x de ani, o parte din timpul tau, va fi dedicat aproape in intregime lui. Pentru ca primii ani de viata astaa este. El e neputincios, are nevoie de tine pentru orice. Dupa care, usor-usor, lucrurile se schimba si devine mai independent, poate sa isi faca lucrurile singur si atunci sa zicem ca ai mai mult timp pentru tine. Da, eu sunt de acord cu ce spune Marian. Personal, mie imi plac foarte mult copiii. Adica chestia asta o am de mica, tin minte, ma duceam la bunici si na, ca la tara, erau femei care aveau copii. Mama, deci innebuneam, sa-l tin in brate, sa ma joc cu el. Deci eu imi doresc. Dar in acelasi timp, sunt realista si mi-am dat seama ca atunci cand vreau sa vina copilul, sa il aduc intr-un cadru cat mai Ideal. Ideal, din perspectiva mea, evident. Pentru fiecare, idealul este altceva. Adica sa avem o casa unde sa aiba o camera a lui, sa fie frumos, sa fim linistiti, sa stiu ca nu avem zbaterea aia "avem ce sa mancam, avem unde sa stam". Adica majoritatea timpului sa i-l dedic lui si noua nu "Ce facem? Unde stam? Ce mancam? Avem bani sa mergem in vacanta?".
Marian Asta e cu confortul financiar si confortul timpului, in acelasi timp.
Andrei Dar pentru ca vorbeam de timp si mi se pare foarte faina punctarea voastra. Cu sigurnata ca voi acum alocati timp lucrurilor care va plac. Atat impreuna, cat si separat. Fiecare aveti hobby-urile voastre. Micile placeri, marile placeri, nu conteaza. Ce facem dupa? Ce facem dupa cu toate lucrurile astea? E clar ca nu le vom mai avea. Trebuie sa facem o balanta. Cum ne descurcam cu ele? Cu lipsa lor.
Marian Eu vad ca in momentul de fata facem un exces de toate chestiile astea. Daca ne uitam cand vrem noi la orice seriale apar, facem binging, calatorim cand vrem, de vrem sa calatorim. Cand va aparea copilul, vom gasi acest echilibru, adica nu vom renunta complet la placerile astea. Pentru ca asta ne va face sa o luam razna. Dar vom gasi, cred, si sper sa reusim asta, asa-mi imaginez acuma. Pprobabil ca atunci, in campul luptei, o sa fie altfel. Va fi important sa gasim acest echilibru de timp: pentru tine, ca individ timp, pentru copil. Slava Domnului, vom fi doi in ecuatia asta.
Andrei Crezi ca oamenii reusesc? Dintre prietenii vostri sau, nu stiu, cu cine mai vorbiti. Oamenii reusesc sa faca ceea ce spuneai tu, Marian? Sa gaseasca echilibrul asta intre lucurile care iti plac si pe care le faceai inainte si lucrurile care se intampla dupa ce apar copii?
Georgiana Da, daca cuplu este unul solid si ei sunt o echipa, reusesti sa faci lucrurile astea pentru ca momentul in care esti un cuplu solid si sunteti o familie in adevaratul sens al cuvantului si va intelegeti, e chimie intre voi, dar pe bune, el intotdeauna va simti cand eu am nevoie de un moment de respiro si invers. Eu asa vad lucrurile si asa vad si la cei care au copii ca asta fac: jongleaza. Sta el cu copilul, iese ea cu fetele in oras. Sta ea cu copilul, iese el. Mai vin parintii, mai stau cu copilul. Ies impreuna. Adica se gasesc variante. Ideea e ca totul porneste de la cum sunteti voi ca relatie.
Andrei Fiecare dintre voi are o perspectiva asupra ce ar trebui sa faca celalalt in momentul in care devine parinte? Care sunt responsabilitatile? Din perspectiva mea ca tata, eu cred ca sotia mea ar trebui sa...
Marian Eu cred ca trebuie sa ma joc cu el si sotia se ocupa de altceva mea. Hehe.
Andrei Aveti chestia asta? Eu, de exemplu, personal, ma gandesc. Uite, teoretic, da nu-i spun, ca mi-e frica. Noi, uite, teoretic... Eu cred ca ar trebui sa un 1, 2, 3, 4, 5, 6 si se duce mult. Credeti ca exista lista asta sau pur si simplu, apropo de ce spune Georgiana, e dinamica cuplului? Ajuta foarte mult in atribuirea naturala, autentica, a zonelor de responsabilitate?
Georgiana Da, cumva asta conteaza. Dar, eu cred, cel putin in cuplul noastra, ca lucrurile alea mai grele o sa pice pe mine, pentru ca asta este. Asa suntem noi...
Marian Mai, stii care e faza? Nu o sa pice...Adica, ia zi, care sunt alea cele mai grele? Nasterea, clar, ala e cel mai greu lucru, dar acolo mi-ar placea sa pot sa o ajut. I-am zis vad, bai, daca as putea, aici, te-as ajuta total aici. Mie nu mi-e frica de durere, n-am o problema cu asta.
Georgiana Pai hai sa facem ceva, sa vorbim cu...
Marian Da, da, nu ai cum, din pacate. Si eu ma dau zmeu acuma ca stiu ca sigur nu se poate, stii? Chiar asa te ajutam! Deci in afara de nastere, care sunt cele mai grele chestii? Clar sa il adormim, cand e o bestie si are colicii si alea. Hai cu tata, sa ii dai sa manance, da? Sa il schimbi, aia va fi cea mai puturoasa chestie, partea cu schimbatul. O fac, n-am o problema, n-am sila de chestiile astea. Chiar sunt ok.
Georgiana Dar nici eu nu am!
Marian Care ar mai fi?
Georgiana Eu cred ca Marian cand sa avem un copil cred ca o sa-i fie frica sa-l ia in brate.
Marian Da, in prima faza, 100%. Sunt si super neindemanatic, asa.
Georgiana Ai raspuns la intrebare.
Marian Cand imi aranjam chestiile aici, pe birou, era de 3 ori sa-mi vars paharul cu suc termopan. Am mainile astea mari asa, buturugile astea care lovesc chestii.
Georgiana Deci nu mai are rost sa mai intram acum in enumerarea lucrurilor pe care le fac eu.
Marian Stai ca uite vorbeam de ADN si de memoria ADN-ului. Probabil sa atunci se va activa in mine gentilitatea, skill-urile astea manuale, de manuire a copilului.
Andrei Marian, dar apropo de memoria ADN-ului. Stiu ca exista o polemica si o discutie intreaga, nu numai la noi, ci in alte tari, despre lucrurile astea, bagajele astea pe care le luam din memoria neamului si le dam mai departe copiilor. Unele dintre ele, nici macar habar n-avem de ele ca exista in ADN-ul nostru si aici ma refer la cele, hai sa zic asa, mai putin placute. Credeti ca veti putea sa aveti o bariera prin care sa ziceti "ok, asta nu transmit, nu o proiectez, nu o duc mai departe?" O constientizare atat de buna de sine astfel incat sa zici "stop!"? Sau pur si simplu ne descuram cu ele?
Marian In fine, nu vreau sa zic cuvintele astea doua. Te referi la tarele ereditare? Faza e in felul urmator. Eu sunt convins ca poti, prin atentie, prin grija, prin iubire, prin toate cele. Adica,cu totii venim, caram dupa noi sute de traume in viata asta. Unele pe care le-am mostenit de la parinti, altele pe care ni le-au generat parintii, altele pe care ni le-a generat viata si societatea. Sunt sigur ca le vom da mai departe. Vom incerca sa le izolam cat se poate de mult, prin afectiune prin raspunsuri. Si, cel mai important, cred ca asta e. Eu acum, stii, vorbesc in necunostinta de situatie.
Andrei Ramane inregistrat, Marian, ramane inregistrat.
Marian Cum imi imaginez eu, va fi sa am o discutie cu copilul sau copiii despre orice chestie care ii apasa. O sa incerc sa fiu acolo, sa le ofer din nou harul meu, cum am facut eu peste toate chestiile astea, adica o discutie transparenta este cel mai bun lucru pe care il poti sa il ai un copil. Adica, nu exista "tu du-te in camera ca noi trebuie sa vorbim chestii de oameni mari, tu esti o chestie micuta...'". Uite, asta e o trauma pe care o am. Tot timpul cand se discuta la mine in familie ceva serios, ca era vorba de plata intretinerii sau niste chestii de... acum, cand ma gandesc la ele, ma buseste rasul, eram trimis in camera, ca adulti trebuiau sa vorbeasca. Isi trageau pantalonii aia de adulti pe ei si erau "oh, acum suntem adulti!" Eram la modul "what the fuck".
Georgiana La mine nu se-ntampla asa.
Marian Da, si dovada ca ea e mult mai relaxata decat mine la chestiile astea. Deci, cred ca cel mai important lucru e sa le izolam cu afectiune, iubire si cu raspunsuri.
Andrei La tine cum era, Georgiana?
Georgiana Eu am marele noroc ca parintii mei sunt foarte tineri si cand ma refer ca foarte tineri, nu ma gandesc la o varsta, cat la spirit, asa. Cumva si zonele in care lucreaza ii mentin foarte actuali si la mine au fost lucrurile asa: s-au impartit in "the good parent" si "the bad parent". Si maica-mea era aia...nu era rea, dar era mai stricta. Iar taica-miu era prietenul nostru, stii? Si cumva, echipa asta ne facea pe noi sa avem asa o relatie deschisa si care dadea rezultate. Pentru ca, sa zicem ca maica mea ma pedepsea, taica-meu ma tragea deoparte si-mi spunea "uite ce ai gresit, uite ce poti face ca sa se remedieze situatia, uite vorbeste cu ea, uite fa asta, ca sa o imbunam. Adica joculetul asta dintre ei doi, pe noi ne-a ajutat sa fim foarte relaxati, sa vorbim absolut orice cu parintii nostri. De exemplu, eu cand am inceput sa fumez, nu mai fumez de ceva ani, dar am fumat 10 ani. Eu le-am spus parintilor mei ca fumez, si au zis ca e ok, bine. De ce? Am discutat deschis, am inteles, am luat o pauza si cand am facut 18 ani, m-am reapucat din nou de fumat. Ideea este ca e foarte important sa gasesti o portita spre inima si mintea copilului sa stie ca poate sa aiba incredere in tine. Iar eu asta am simtit din partea parintilor mei, ca de fiecare data cand am avut o problema, am stiut si am inteles ca nimeni din lumea asta nu o sa imi vrea mai mult binele decat ei. Da, am avut si eu perioadele mele de revolta, cand mi se parea ca sunt impotriva mea, dar la final de zi tot la ei ma intorceam cu coada intre picioare. Asta e.
Marian Da, e complicat. E complicata meserie sa fii parinte.
Andrei Nu e rau si are o gramada de provocari. Dar voi daca v-ati gandi la lucrurile care va plac asa foarte mult la voi. Aveti, nu? Ia uite, Marian numara: 100, 200, 300. Ai ceva care iti place mult la tine si zici "bai, asta-mi place foarte mult". Daca ar si sa alegeti un singur lucru pe care sa il transmiteti mai departe si voi sunteti super-mandri de voi, care ar fi asta?
Georgiana O sa spun eu de la mine si de la tine ce as vrea sa ia si invers.
Andrei Super!
Georgiana Deci eu as vrea sa fie funny si relaxat asa cum este Marian. Si sa fie la fel de implicat si de serios cum sunt eu. Cumva sa fie un mix intre cat de amuzant e si cat de dedicata si cat de constiincioasa sunt eu.
Marian Da, asta as vrea si eu sa ia de la Georgiana. Dorinta asta de munca pe care o are Georgiana si faptul ca se poate focusa. Eu cred ca am ADHD sau ceva de genul, ca sunt la modul vorbesc acum cu tine si...am vazut mai devreme un porumbel pe geam si nu puteam concentra la discutia noastra, pe bune, eram...uite un porumbel! Sunt ingrozitor, stii? In schimb, ea, cand se focuseaza, e acolo, stii? Si frumusetea ei ar fi ideal daca ar lua-o de la ea, nu de la mine. De la mine mi-ar placea sa ia empatia. Faptul ca empatizez foarte usor cu oamenii si imi dau seama si ma pun foarte usor in locul oamenilor si inteleg exact unde sunt, care sunt...de ce reactioneaza cum reactioneaza cand imi vorbesc intr-un fel, cand se intampla niste lucruri. Inteleg tot procesul, nu doar faptul ce s-a intamplat acolo pe moment.
Georgiana Da, da, asta vine tot din copilarie si din modul in care ai fost crescut. Pentru ca eu nu sunt capabila sa empatizez intotdeauna pentru ca am avut o copilarie fericita, sa spun.
Marian Dar nu, nu are treaba cu copilaria.
Georgiana Ba eu cred ca are legatura.
Marian Empatia nu are nicio legatura, empatia pur si simplu am dezvoltat-o social, pentru ca...mai mult punandu-mi intrebari despre oameni, stii? Cand pateam ceva, nasol sau frumos, incercam sa inteleg de ce s-au intamplat lucrul ala. Adica nu luam doar suprafata, cautam miezul povestii, stii? De ce omul ala e asa, de ce nu ma place persoana aia? Sau de ce ma place omul ala? Intelegand mai bine toate chestiile astea, adica oamenii empatici au sanse mult mai mari de reusita in viata. E un atu pe care vreau sa-l aiba copilul meu.
Georgiana Si eu vreau.
Marian Mi-ar placea. Si o sa i-l explic, daca am cu cine sa inteleaga. Eu incerc cu Georgiana, sa-i explic sa fie mai empatica si nu ma-ntelege.
Georgiana E prea tarziu pentru mine.
Marian Copilul...daca eu reusesc sa ii dezvolt muschiul asta al empatiei...Ca stii ca exista IQ, inteligenta asta clasica si emotional inteligence stii? Daca reusesti sa lucreze la muschiul ala, ala e.
Andrei Si de la voi ca si cuplu?
Marian Explica putin intrebarea, cum adica?
Andrei Deci voi, individual, fiecare, aveti un set de lucruri pe care le stiti despre voi, de care sunteti super mandri si vreti sa le transmiteti mai departe. Voi, ca si cuplu, ca dinamica a cuplului, asa cum sunteti voi ca un tot, ca sunt convins ca aveti si acolo niste bijuterii, niste diamante.
Marian Nu avem nimic!
Georgiana Haha! Hai, mai!
Marian Divortam, gata! Haha! Acum mi-am dat seama, de la intrebarea ta, tu mi-ai deschis ochii. Gata, nu mai facem copil! Mai, nu stiu, mi ar placea sa...eu cu Georgiana, cand nu suntem foarte vulcanici si nu explodeaza casa si planeta...
Georgiana Se intampla foarte des.
Marian Se-ntampla, suntem italieni, asa. Suntem foarte calmi. Nu stiu, e o senzatie de confort. Esti ca in burta mamei. E atat. E linistea aia. E perfectiunea aia. Eu asa o simt cu Georgiana, stii? Asta pana o luam razna unii dintre noi, pana se suceste gatul si vezi atunci...
Georgiana Eu as vrea sa o ia de la noi...lasa, nu mai vorbi tu acuma despre cum sunt eu.
Marian Hai mai ca si eu o iau razna. Ieri am luat o razna, la cumparaturi. Eu sunt bipolar asa.
Georgiana E gemeni!
Marian Adica acum sunt mai fericit, acum "hahaha-hihihi", si dupa aia "bum!" Se intampla ceva cu mine si sunt la modul "Meh, nu imi place!"
Georgiana Nu poate sa-mi dea o explicatie pentru starea pe care are, in fine, e gemeni, asta spune totul.
Marian Sunt bipolar, nu-s gemeni, nu cred in zodii.
Georgiana Ba da. Da, eu o sa raspund la inrebarea ta. Ce mi-as dori sa o ia de la noi? Magia de a face lucruri impreuna. Pentru ca, noi, inmomentul in care ne punem in cap sa facem ceva si ne dorim amandoi din tot sufletul sa se intample lucruril ala, se-ntampla cu magie. Si modul in care suntem noi ca echipa. Bai, nu stiu, se-ntampla, si ca orice, esti asa, n-ai chef sa faci. Parca o lasi pe tanjala si te-apuci sa faci in ultima secunda. Bi, dar cand ne-am pus sa facem si suntem amandoi focusati, iese brici. Asta as vrea sa ia: focusul, atunci cand e nevoie si magia sa faca lucruri cu placere.
Andrei Si, magia asta, apropo de before si after. Magic asta credeti ca... Voi cum simtiti? Ea se va amplifica, va deveni o magie si mai frumoasa, apropo de dinamica voastra? Si aici ma refer doar la voi sau acum sunteti voi doi impreuna. Pentru ca, apropo de Sasha, si eu am un caine, Rafa si...de fiecare data cand vine un suflet nou, dinamica se schimba, e clar. Lucrurile nu mai au acelasi pattern, nu se mai intampla cu aceeasi dinamica, nu mai au aceeasi putere, aceeasi forta. Voi credeti ca dinamica asta se va schimba in vreun fel?
Georgiana Eu cred ca aparitia copilului ne va implini... nu stiu daca e un cuvant...mi se pare asa, prea general.
Marian Va fi inca o piesa de puzzle...
Georgiana Exact.
Marian ...din ce suntem noi, stii? Un copil poate sa te ridice, poate sa te coboare. Daca noi nu reactionam cum trebuie, poate sa ne distruga relatia, stii? Tocmai de asta trebuie sa fim acolo 100%.
Georgiana Si sa ne dorim amandoi. Timming-ul sa fie bun.
Marian Asa imi imaginez eu acum. Noi vorbim multa teorie.
Andrei E buna si teoria. Inainte de examen, e perfect.
Marian Proiectez viitorul. Asta fac momentul de fata. Avem datele pe care le avem din trecut si din ce intelegem noi, cum intelegem noi lumea, stii? Asta facem acum.
Andrei Daca ar fi sa ne ducem granular, pe exemple concrete. La ce faceti voi zilnic acum. Nu stiu, niste lucruri in care voi aveti aceeasi chimie si asa mai departe. E clar ca voi nu veti mai avea acelasi timp impreuna. Nu? E corect, ma gandesc. Adica la nivel de conexiune si de mix, nu o sa mai fi aceleasi lucruri. Cum off-set-ati sau cu ce off-set-ati? Pur si simplu din increderea pe care o aveti unul in celalalt sau din anumite resurse magice?
Marian Si asta, dar si in momentul in care va creste copilul si va avea 3 ani, il punem la munca, tre sa munceasca si el cu noi. Zic, "vino cu idei, hai, pana diseara la ora 8 trebuie sa vii cu doua idei de blogguri, lasa galagia!". Haha! "La munca, aia din China faceau doua ghiozdane pana la ora asta!". Stii cum e gluma aia urata...hehe.
Georgiana Nu, eu ma gandeam acum din perspectiva jobului nostru ca suntem norocosi. Asta este realitatea. Suntem norocosi ca putem sa ne facem programul asa cum vrem noi, ca inca mai avem aceasta libertate de a alege proiectele in care vrem sa ne implicam sau in care nu vrem sa ne implicam. Si timpul pe care il putem aloca este mult mai mult decat al unui parinte care munceste de la 9 la 6 de luni pana vineri. Suntem norocosi. Acum sa vedem ce o sa se intample dupa perioada asta de haos cu ce se intampla in lume cu coronavirus si asa mai departe. Dar daca lucrurile o sa continue in zona asta si o sa ne putem ocupa in continuare de treaba asta, nu o sa schimbe foarte multe. Cumva, probabil si continutul si tot ce facem noi se va plia pe viata noastra de atunci. Adica...
Marian Oricum, va trebui sa avem un time management mai bun, sa ne organizam. Nu vom mai avea atat de multe momente de-astea moarte, va trebui sa fim o masinarie foarte bine unsa ca sa ai timp de toate.
Andrei Apropo de voi, social media si expunere. Voi aici ce abordare va ganditi sa aveti in viitor? O sa fiti toti.? Stiu ca exista fel de fel de pareri. Nu vreau sa fie expus copilul sau nu am nicio problema, suntem a happy family.. Voi cum vedeti in zona asta?
Marian Am spus un pic mai devreme ca noi nu...eu nu o vad acuma. Cat am analizat, n-as vrea sa il expun. Adica nu as vrea expun trio-ul. Pana in momentul in care sa ia el o decizie si aici nu stiu cand va fi momentul ala in care va putea sa zica.
Andrei Ai zis 3 ani.
Georgiana Eu sunt de parere ca nu se va putea face chestia asta, dar na.
Marian Mai, poti sa schimbi formatul vlogului. Adica acum ne filmam mult viata. Oricum, in perioada asta care am stat in casa, chiar ne-am filmat activitatile, a gatit Georgiana mai mult.
Georgiana Ca toti perioada asta. Dar mie imi e greu sa cred...
Marian Nu as vrea sa il expun...nu stiu, asa o simt. Multe lucruri le fac, in general, pe feeling. Ochiul sufletului, nu stiu cum sa ii zic, ce dubios a sunat! Hehe. Si asta imi spune "Ba, nu." Nu fa chestia asta pentru ca o sa te enervezi, in primul rand. Pentru ca oamenii sunt rai.
Georgiana Bine, tu acuma vorbesti fara sa fii acolo, stii?
Marian Pai cand o sa fiu acolo, de-aia, o sa-mi fie si mai frica.
Georgiana Eu sunt de parere ca daca o sa continuam in directia, asta o sa fie putin greu sa nu apara. Nu stiu. Si aparutul asta are multe fatete, ca sa spun asa. Poate sa apara, dar sa ni se vada fata si atunci nu mi se pare ca e atat de expus, stii? Sau poate sa apara, sa fie full. Adica, depinde.
Marian Mie nu mi-e neaparat de fata, stii? Ca fata pana la urma se schimba. Daca te uitai la mine cand eram mic, eram adorabil. Dupa aia s-a schimbat combinatia. De la vreo 14 ani a inceput, s-a stricat.
Georgiana Toti suntem urati la 14 ani.
Marian S-a stricat combinatia rau de tot si am ajuns sa fiu omul care sunt astazi. Dar pana in 14 ani ai tot soiul de transformari. Ma gandesc mai mult la modul in care interactionam noi cu el, stii? Si el cu noi. Oamenii sa nu ne judece prea mult in directia asta. Asa o simt. Vedem atunci, feeling-ul cam asta e.
Andrei E o provocare. Si apropo de provocari, tot aici suntem, la provocari de parinte. Care credeti ca o sa fie acea provocare pentru fiecare dintre voi in momentul in care veti deveni parinti?
Georgiana Trebuie sa ma gandesc, raspunde tu, hehe. Sunt multe, iti dai seama. Sunt multe lucruri la care ma gandesc si cred ca cel mai des lucru la care ma gandesc si teama pe care am e ca nu o sa fiu un parinte bun. Adica asta e teama mea principala. Ca nu o sa fiu indeajuns de buna pentru el sau ea. Bine, acum stii cum e, si cat de bun e, depinde de la om la om. Dar asta e teama mea. Ca nu o sa fac suficient. Ca nu pot sa ii ofer suficient. Cred ca acum sunt si putin asa mai emotionala pentru ca e contextul asta de doua luni de zile in care suntem cu totii si cumva de aici si temerile mele, dar in principiu cam asta ar fi. Ca nu o sa reusesc sau ca nu o sa-i ofer tot ce are nevoie.
Marian La mine e de timp, de organizare. Tre sa organizez foarte bine, pentru ca asta e cea mai mare frica, sa nu cumva sa... Uite, sunt momente in care pe Georgiana o neglijez. La modul, ea vrea atentie in momentul, hai sa vorbim, hai sa nu stiu ce si eu-s la modul lasa-ma ca vreau sa fac chestia asta, stii? Am momentele mele de care spuneam, bipolarismul ala. Uneori sunt lalala si dupa aia sunt depresiv. Si trebuie sa gasesc o modalitate de a diminua cat mai mult momentele alea ca sa fiu full-potential pentru el. E o lupta cu mine aici, mai mult. Eu sa ii ofer cea mai buna versiune a mea pentru ca fiecare moment din cresterea lui poate sa-l afecteze intr-un fel sau altul, stii? E un soi de programare parentala. Eu il programez in momentele alea, prin modul in care ii vorbesc, prin modul in care interactionez.
Georgiana Nu e ca si cum exista vreo reteta perfecta despre cum sa cresti un copil.
Marian Stiu. Eu vreau sa ii oferi cea mai buna versiune a mea, stii? Aia incerc. Nu sa fiu, nu stiu, cel mai mare. Cristiano Ronaldo al cresterii copilului. E clar ca nu o sa am cum sa fiu. O sa fiu, nu stiu, cel mult Banel Nicolita. Sa nu dau autogol in meciul cu Real Madrid.
Georgiana Mai, ideea e ca daca ii oferi timp si atentie, cred astea sunt bazele oricarui copil sanatos: sa ii oferi timp si atentie.
Andrei Dar lucrurile pe care nu le aveti in control? Aici sunt chiar curios pentru ca asta e o tema preferata. Una dintre temele mele preferate. Si anume: bun, noi stim azi 2020, avioanele zboara, coronavirusul are o anumita putere, putem sa facem chestia asta la distanta. Dar daca te-as intreba acum si as face un exercitiu, cam cum o sa arate lumea in 2040, cred ca mintea ne-o ia putin razna. Si atunci, cum sunteti cu ideea asta? Ok, nu prea stiu ce urmeaza. Nu prea stiu cum arata viitorul, n-am cum sa-l controlez. Se traduce mai mult intr-o frica, intr-o teama sau pur si simplu asta e, that's it, asta e momentul, ce o sa se intample, o sa se intample, o sa se descurce. ii dau toate armele pe care eu le am, astfel incat sa se descurce and that's it.
Marian Eu vad o vad in felul urmator. Daca e sa te uiti asa pe scara istoriei, ca iar, mie-mi place sa ma duc inapoi. Noi traim cea mai buna perioada, inclusiv si coronavirusul asta. Noi suntem mai pregatiti ca niciodata pana in punctul asta. La fel, avem tot confortul. Daca e sa o iau pe principiul "aoleu, ce ma fac?", nici nu vreau sa imaginez cand parintii lu' mamaie au nascut-o in 1916, cand era razboi mondial, a venit si pandemia aia din 1918 de gripa spaniola adica vai de curu' lor stii? Noi acum suntem chiar super ok. Adica e normal sa ai sentimentul asta de frica, dar in acelasi timp trebuie sa fim realisti si sa ne dam seama ca traim una dintre cele mai bune perioade ale omenirii in care avem o groaza...
Marian Ce vreau sa zic e ca traim cea mai buna perioada a omenirii de pana acum. Avem atat de multe lucruri la indemana, avem antibiotice, avem doctori, avem tehnologie, deci suntem ok, slava Domnului. E un soi de teama. Dar in acelasi timp si o constientizare a faptului ca avem un confort cum nu am mai avut pana acum si cel mai probabil in 2040 o sa fie si mai smecher. Probabil ca Romania va fi cea mai mare putere mondiala in momentul ala, economica, vom fi cei mai tari, sunt sigur. Pentru ca nu stiu daca stiai, dar noi avem niste tulpini dacice...
Andrei Hehehe! Ne mutam in Belgia, e clar, toti...
Marian Adica lucrurile vor fi ok.
Andrei Tu cum vezi, Georgiana?
Georgiana Mai, eu sunt de acord cu Marian. Adica nu mi-e frica de viitor. Nu stiu, eu chiar cred ca lucrurile lucrurile o sa mearga din ce in ce mai bine. Nu putem sa regresam, asta e clar. Eu sunt optimista si cred ca viitorul o sa fie stralucit. Si na, exact ce ai spus si tu: daca-l programam, nu, e mult spus. Daca il cresti cu responsabilitate si cu niste valori si el e un copil bun, sigur o sa reuseasca. Adica, stii vorba aia cu cei 7 ani de acasa. Fix aia e. Daca ii dai o educatie buna, daca il cresti ca pe un copil cu valori, cu dorinte, cu empatie, Doamne ajuta, sigur o sa-si gaseasca drumul, iar noi, intotdeauna, ca orice parinte, o sa fim langa el sau langa ea sa ii dam tot ce avem mai bun. Adica asta e planul. Acum stii cum e. Nu putem sa controlam viitorul, dar nici nu putem sa stam pe loc sa zicem ba, nu fac copil pentru ca mi e frica de ce o sa fie peste 10 ani.
Marian Eu cred ca e si perioada dificila prin care trecem acum. Ne va ajuta sa fim mai buni. Guvernele vor intelege importanta sistemului de sanatate. Vor fi mai multi bani investitii in research in zona asta, se vor intampla lucruri bune. Cred. Ca sunt doua variante: ori ne ducem... stii? Ori va fi bine.
Georgiana Eu cred ca va fi bine.
Andrei Sunteti incurabili, asa cum v-am prezentat si v-am facut introducerea: optimisti, veseli, constructivi. E clar ca aveti o abordare si o viziune extrem de constructiva, pozitiva. Mi-ati transmis si mie foarte mult din energia voastra si va multumesc.
Georgiana Ne bucuram.
Andrei Ma bucur mult ca v-am avut alaturi astazi si am povestit putin despre provocari de parinte si despre ce urmeaza.
Marian Noi suntem provocari pre-parinte. Hehe.
Andrei Pre-parinte, pre-parinte! Sper sa ne revedem si post-parinte sa ne povestiti putin si cum arata atunci si sa facem asa o comparatie.
Georgiana Abia astept!
Marian Ca o sa fim asa, amandoi, cu cearcane, ciufuliti, cu parul alb.
Andrei La mine, mai greu cu ciufuliti, dar ciufuliti asa metaforic. Insa ma bucur sa vad cum priviti voi lucrurile pentru viitor si sper sa ne revedem curand. Va multumesc mult de tot!
Georgiana Si noi iti multumim!